Pierderea unui animal de companie: Jilly Cooper și Barbara

Pierderea unui animal de companie

Pierderea unui animal de companie este o încercare foarte dificilă de explicat persoanelor care nu au avut niciodată animale, la fel cum este greu să-i faci să înțeleagă bucuria pe care o aduce în casă un câine, o pisică, un iepure sau un peruș, iubirea pe care o împărtășesc și felul în care transformă o simplă casă într-un cămin. Și când pierzi acest animal, acest membru al familiei tale, șocul poate fi extrem de violent.

Toate acestea îi sunt bine cunoscute romancierei Jilly Cooper, care, în romanul său Score!, îl pune în scenă pe Rannaldini, un dirijor detestat, care încearcă să o violeze pe fiica vitregă a eroinei, Tabitha, înainte de a fi oprit de câinele eroinei, Gertrude, care îl mușcă de gleznă. El a ucis animalul.

„Am primit scrisori în care scria: „Cum ai putut să o ucizi pe Gertrude?””, își amintește Jilly. „Nimănui nu-i păsa de Tabitha.”

Capătul grădinii sale, din casa din Gloucestershire, „este un imens cimitir”. Acolo se găsesc epitafuri pentru companioni precum Barbara, pierderea ei probabil cea mai dureroasă, care a inspirat parțial personajul fictiv Gertrude.

„Acolo scrie: „Barbara, cea mai prețioasă comoară a noastră””, povestește Jilly. „Avea 15 ani când a murit. Eram distrusă. În nopțile de vară, mă duc să le vorbesc. Ajută.”

Ea sfătuiește să scrii despre un animal pierdut. „Este terapeutic și poți oricând să citești texte despre ei și să nu-i uiți niciodată.”

Într-un punct, Jilly este categorică. Odată ce suferința s-a mai potolit, „ia-ți un alt câine, un alt rezervor de iubire”.

Pentru unii oameni, adoptarea unui nou animal poate fi un ajutor prețios pentru a depăși această pierdere, dar poate dura ceva timp. Poate că îți vei vedea prietenii și familia încurajându-te să adopți un altul pentru a te ajuta să treci peste, dar numai tu vei ști când vei fi pregătit(ă) și este foarte util să-ți asculți inima; ea îți va spune când va veni momentul.

Poate fi, de asemenea, util să marchezi această pierdere printr-o ceremonie. Fie că alegi să îngropi cenușa sau să o împrăștii, organizarea unei mici ceremonii în care să poți spune câteva cuvinte și să-ți amintești momentele frumoase este o modalitate bună de a face față doliului.

Unii oameni consideră, de asemenea, că aducerea unui omagiu animalului lor printr-un memorial este o altă cale de a trece peste suferință. Să comanzi un portret poate fi terapeutic; colaborarea cu un artist pentru a-l comemora pe iubitul tău animal poate fi cu siguranță de mare ajutor. Chiar și un mic suvenir, sau plantarea unui copac sau a unui arbust, poate ajuta. Pur și simplu ceva tangibil de ținut sau de care te poți apropia atunci când ai nevoie să petreci un moment gândindu-te la toate acele amintiri prețioase.

Produse similare

Vezi și

• Articole memoriale
• Bijuterii din cenușă

Categorii

Urne pentru animaleUrne din ceramicăUrne pentru pisiciUrne pentru câiniUrne pentru animale miciObiecte suvenir